Manastirea Poiana Marului - Bisoca, Buzau

Manastirea Poiana Marului, cu obste de calugari, a fost ctitorita in 1730 de Constantin Mavrocordat.
Biserica de lemn si chiliile au ars in 1771 si au fost refacute in 1780-1784.
Cea de a doua biserica, tot din lemn, s-a construit in 1810-1812, prin stradania staretului Teodosie al II-lea.
Incendiul din februarie 1879 arde cladirea in care se afla staretia, trapeza si randul chiliilor de langa arhondarie.
Schitul si-a mai prelungit viata pana in 1893, cand a fost desfiintat.
S-a reinfiintat in 1938 ca manastire de maici.
In 1956 cele doua biserici au fost renovate de Comisia Monumentelor Istorice.
Dupa 1990 redevine manastire de calugari.
Biserica mare este construita in forma de cruce, din barne de stejar imbinate cu scandura.
Are un pridvor deschis sustinut de sase stalpi de lemn uniti sus prin arcade semicirculare, iar jos are un grilaj de lemn inalt de 1,20m.
In exterior fatadele au un brau, deasupra caruia se afla pictura pe lemn ocrotita de streasina larga a acoperisului.
Cele cinci turle hexagonale sunt asezate cate una pe altar, pe naos si pronaos si inca doua mai mici pe sani.
Acoperisul turlelor este de tabla in solzi, iar biserica este acoperita cu sindrila.
Biserica din cimitir este tot din lemn, in forma de nava.
Are o singura turla joasa pe pronaos. Acoperisul este din sindrila.
Intrarea in incinta se face prin gangul clopotnitei care se afla la 40 m in dreapta bisericii mari.
Este construita din lemn, in 1935, de episcopul Ghenadie Niculescu.
Pictura bisericii mari este executata in ulei direct pe lemn, in stil neobizantin, influentat de cel rusesc, asezata in trei etaje.
Paraclisul cladit din lemn in 1991, a fost pictat de arhidiaconul Gabriel Sibiescu.
Tot 1991 s-a mai construit o casa arhiereasca si s-a renovat pavilionul mare in care se afla trapeza si camera pentru oaspeti.
In incinta mai sunt trei cladiri, una de lemn si doua din zid, pentru chilii, si alte cladiri anexe gospodaresti.
Manastirea a fost un important centru monastic si cultural. Aici a staretit Cuviosul Vasile, mare organizator al monahismului, aici a fost surghiunit in 1840 poetul Cezar Boliac, si tot aici poposea deseori poetul Alexandru Vlahuta, care descrie in "Romania Pitoreasca" frumusetea acestor locuri, precum si prietenul sau Barbu Delavrancea.